Fie ca 2017 să fie anul în care pe TERRA a fost PACE şi la Mulţi Ani !

Blog-ul se află în prezent în inactivitate pe o perioadă nedeterminată. Totuşi, noi articole pot apărea de formă sporadică.

20150415

Ben Fulford - 14 aprilie 2015 - Ex-directorul US al Inteligenţei Naţionale US Dennis Blair, lucrează pentru gangsterii japonezi


Uneori e nevoie să vezi lucrurile pentru a le crede. Astăzi, am avut ecusonul lui Dennis Blair, ex-director al Inteligenţei Naţionale (supraveghetorul tuturor agenţiilor de inteligenţă ale SUA) şi ex-Comandant Şef al Forţei Pacific a SUA. Se spune că este acum Consilier în Comisie şi CEO la Fundaţia Sasakawa Peace SUA. Cu alte cuvinte, lucrează pentru Yohei Sasagawa, un om despre care mai mulţi gangsteri ai Yakuza, ca surse i-au spus celui ce scrie că este un gangster prieten. Iată un link către un raport CIA declasificat despre tatăl său Ryoichi Sasagawa:
SASAKWA RYOICHI pdf

Iată un citat dintr-o carte bine documentată despre Yakuza:
http://bit.ly/1FQOzyY

Deci iată, metal greu de la vîrful SUA, pensionîndu-se în fronturile Yakuza. Blair a vorbit la Clubul Corespondenţilor Străini din Japonia unde a predicat ca datorie supremă despre linia partidistă de la Washington D.C. pentru presa corporativă de propagandă. Celui ce scrie i s-a negat repetat oportunitatea de a-l întreba pe Blair o întrebare aşa că vom întreba aici:

"D-le Blair, lucraţi pentru Yohei Sasagawa, un om care crează bani din aer prin afirmaţii fraudulente că este acoperit de comori legendare ascunse în peşterile din Indonezia şi Filipine. Din păcate aliaţii europeni şi majoritatea din restul lumii nu mai cred poveştile lui Sasagawa şi prietenii lui gangsteri şi construiesc un sistem financiar alternativ. Întrebarea mea către dumneavoastră este: în ce punct veţi accepta realitatea şi veţi fi de acord să renegociaţi arhitectura internaţională geopolitică şi financiară pentru a reflecta realitatea actuală demografică şi economică?"

Întrebarea mea următoare ar fi fost "Constituţia Statelor Unite afirmă cu claritate că puterea de a crea bani aparţine guvernului oamenilor din Statele Unite deci în ce punct Armata Statelor Unite îşi va ţine Jurămîntul de a proteja Constituţia prin Naţionalizarea Comisiei Rezervei Federale şi eliberarea poporului american din sclavia datoriei?".

Faptul că mi s-a negat şansa de a întreba aceste întrebări mi-a amintit încă o dată ca una dintre tacticile subtile folosite de Cabală pentru a controla astfel de evenimente înscenate de conferinţe de presă este să se asigure că numai reporterii care urmează linia partidului sînt admişi să întrebe întrebări.

În orice caz, ascultînd linia partidului aşa cum a fost exprimată de Blair mi-a furnizat cîteva introspecţii importante despre ce se petrece în regimul de la Washington D.C. şi subsidiarii săi sclavi japonezi. Cel mai important lucru pe care l-a spus Blair a fost că speech-ul recent al Prim-Ministrului Israelului, Benyamin Netanyahu, în faţa Congresului şi Senatului SUA a fost "o vedere nu tocmai plăcută" şi a încercat să se "amestece" în afacerile naţionale ale SUA. Comentarii publice de această natură, în special despre Israel, la o conferinţă de presă corporativă consituie un limbaj foarte puternic. Blair, astfel, a confirmat ceea ce sursele din Pentagon şi alte agenţii i-au spus celui ce scrie spunîndu-i că asta este o campanie concertată cu menirea să elimine pe Netanyahu al Israelului şi regimul Arabiei Saudite.

Regimul Saudit a cerut Egypt-ului, Pakistan-ului şi altor ţări musulmane să ajute, dar au refuzat toate. Surse din Pentagon spun că China, Rusia şi chiar propriii suporteri ai lui Netanyahu îi sucesc mîna în încercarea de a-l face să renunţe la planul Zionist de coşmar de a porni al treilea război mondial.

Regimul Saudit şi mulţi membri ai regimului Netanyahu vor fi judecaţi ca criminali de război cînd toate astea se termină, promit surse din Pentagon. În plus, vor fi forţaţi să plătească compensaţii financiare masive, spun aceste surse.

Deci, în timp ce complexul militar industrial SUA şi-a întors spatele în mod clar Zioniştilor şi Saudiţilor, este la fel de clar că actualul liderat gîndeşte în termeni foarte mici şi scurţi despre viitor.

Întorcîndu-ne la cum este descrisă lumea de către Blair, afirmă că cel mai bun prieten pe care îl are acum guvernului SUA este Japonia, sau după cum el a spus "Japonia este una din puţinele tări în sincronie" cu SUA. Partea americană împinge Japonia să aprobe legi care în efect vor permite Pentagon-ului să integreze propriile forţe cu armata japoneză ca un pilon la al lor "pivot către Asia".

Sclavul japonez, Prim-Ministrul Shinzo Abe va vizita SUA către finalui acestei luni unde va citi un discurs într-o sesiune unită a Congresului care va fi pregătit cu grijă de către mînuitorii săi din SUA şi Yakuza. În acesta, el va încerca să anunţe o alianţă îmbunătăţită SUA/Japonia ca cheie a unei mari mişcări de a contracara în balans cu China. Ei vor încerca, de asemenea, să îl facă pe Abe să anunţe un acord final asupra Acordului de Parteneriat Strategic Economic Trans Pacific (TPP).

Din păcate pentru Abe şi mînuitorii săi americani, faptul că UK, Germania, Franţa, Italia şi Elveţia au fost printre cele 50 de ţări care au dorit să se alăture propunerii Chinei pentru Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură înseamnă că întregul scenariu care încearcă să prezinte pe păpuşica Abe ca lider asiatic puternic şi alternativă a Chinei e ca şi eşuată. Este acum un fapt că europenii au renunţat public la lideratul american al arhitecturii financiare a lumii. Abe este doar un Obama japonez, o faţă ne-albă pentru păpuşarii obişnuiţi de la Washington (mai puţin Zioniştii) care se ascund în spate.

Brokerii puterii japoneze fasciste precum Yohei Sasagawa şi mînuitorii japonezi stabiliţi în SUA care sînt în spatele lui Abe pur şi simplu nu înţeleg că sînt faţă în faţă cu schimbarea de paradigmă şi nu doar afaceri obişnuite cu cîteva schimbări. Chiar dacă Abe merge la Washington şi citeşte discursul mînuitorilor către păpuşile adunate acolo, nu mai este deloc relevant pentru că Washington nu mai este centrul scenei lumii.

Alt lucru de notat este că Blair, care ni s-a spus că reprezintă tehnologia de vîrf a complexului militar industriai SUA, aparent crede cu sinceritate în statisticile strigător de mincinoase despre economia SUA care s-ar afla în recuperare în loc că este în cădere liberă. Gîndirea doritoare n-ar trebui să facă parte niciodată din munca de inteligenţă serioasă.

Alt lucru care s-a putut afla din privitul spectacolului public al aparatcik-ului de la vîrful complexului militar industrial a fost cît de mult eşuează în a înţelege cum Internet-ul a distrus complet vechea cortină de de apărare dintre ce ştiau ei şi ce s-a eliberat către public. Se pare că a crezut că discursul public încă poate fi controlat prin falsităţi despre lucruri precum adevăratul stadiu al economiei, făcut reporterilor corporatişti spălaţi pe creier cînd, în fapt, reţeaua ne dă cea mai mare parte a informaţiilor publice şi informări atît de bune sau atît de rele cît sînt comparat cu ce primesc aceia.

Un lucru pe care totuşi Blair l-a spus şi merită menţionat a fost că China a furat aproximativ 300 miliarde de dolari şi secrete negociate în valoare de 200 miliarde de dolari din SUA şi Japonia în 2013. Ce ne arată aceasta este că Internet-ul se transformă într-o noosferă sau o conştienţă globală unde toate informaţiile sînt vizibile şi împărtăşite. Într-o asemenea lume, mentalitatea veche de a încerca să îi controlezi pe alţii prin propagandă, tehnologie secretă şi forţă militară devine nerelevantă. Chinezii produc deja de 11 ori mai mult oţel decît SUA şi au ceva mai mult acces deschis la proprietatea intelectuală deci, dacă ar vrea să creeze o armată modernă uriaşă ar putea, dar, nu au ales asta. În asemenea circumstanţe este mai bine să îi transformi în parteneri decît în duşmani.

Pentru acest scop, Societatea Dragonul Alb a făcut propunere, săptămîna trecută, pentru structura de guvernare a agenţiei mondiale de planificare economică. Propunerea afirmă încuviinţarea a 20% din voturi pentru China, 17% pentru Europa şi 17% pentru America, 14% pentru Japonia plus Korea (ambele) şi 32% pentru alte ţări. Asta ar pune Estul şi Vestul în termeni egali cu 34% din voturi fiecare şi dînd votul decisiv Sudului.

Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură ar putea exista ca o instituţie separată conform acestei propuneri dar ar trebui să îşi extindă orizonturile şi să aibă ca scop să devină Banca Mondială de Investiţii în Infrastructură.

În orice caz, ştirile au venit mai degrabă lent, în timpul săpmînii trecute, datorită acalmiei din negocierile secrete despre cum să actualizăm actuala arhitectură globală. Paharul crizei din Grecia a fost vărsat pe stradă pînă în Mai din cauza asta. Lucrurile vor prinde viaţă din nou către finalul lunii.

Sursa

Un comentariu: